Adaugă
Publicitate

Publicitate

Prezentare

Expozitia Brassai Gyula Halasz - 110 alaturi de concurs de fotografie la Muzeul de Arta Brasov Fotografii amatori şi profesionişti,  indiferent de vârstă, localitate şi ocupaţie, sunt invitati la concurs de fotografie Brassaï, avand ca tema portretul sau orasul. Concursul este organizat cu prilejul expoziţiei "Brassaï - 110", ce va avea loc la Muzeul de Artă Braşov în perioada 9 septembrie - 15 noiembrie 2009, Asociaţia Brassaï în colaborare cu Muzeul de Artă Braşov. Termenul de predare al lucrărilor participante este de 30 iunie 2009. Lucrările pot fi predate la sediul Asociaţiei BRASSAÏ din Braşov, str. Mureşenilor nr. 19 sau la redacţia televiziunii Brassaï, str. Mihai Sadoveanu nr. 3, Braşov. Prezentarea şi premierea lucrărilor câştigătoare va avea loc în cadrul vernisajului expoziţiei "Brassaï - 110", de la Muzeul de Artă din Braşov, pe data de 9 septembrie 2009. Brassaï (Gyula Halász), unul dintre cei mai celebrii fotografi ai secolului XX, s-a născut la Braşov în 1899. Din 1924, Brassaï s-a stabilit la Paris. Fotografiile sale înfăţişând viaţa mondenă a Parisului i-au consacrat renumele. A devenit prietenul unor artişti celebri, Salvador Dali, Henri Matisse, Pablo Picasso, Alberto Giacometti, ale căror opere le-a fotografiat adesea. Alături de activitatea de fotograf, a fost activ ca publicist şi realizator de film. Carti si albume foto despre Brassaï (Gyula Halász): Filme pe internet despre Brassai Biografie Gyula Halász s-a născut Braşov, în Transilvania, pe atunci sub autoritate ungară în cadrul Austro-Ungariei, astăzi în România. A crescut într-un mediu maghiarofon catolic, dar cosmopolit, tatăl său, Gyula Halász senior (1871-1969), fiind scriitor, ziarist şi specialist în literatura franceză, iar mama sa, Matild Verzár, fiind descendenta unei cunoscute familii armene asimilate la cultura maghiară. La vârsta de 3 ani, în anul 1903, a petrecut pentru prima dată o perioadă la Paris, în vreme ce tatăl său a predat acolo la Sorbona. După terminarea studiilor la liceul real din Braşov în 1917, tânărul Gyula, atras de pictură şi sculptură, a studiat la Academia de arte din Budapesta. Izbucnirea primului război mondial l-a forţat însă să-şi întrerupă studiile şi să se înroleze în cavaleria austro-ungară în care a servit pe tot parcursul conflagraţiei. Dupa război, ca şi mulţi alţi intelectuali ahtiaţi de schimbare, a fost atras pentru o vreme de idealurile revoluţiei de extremă stânga care au adus la putere efemera Republică Sovietică Ungaria şi s-a înrolat în armata roşie maghiară. Căzând prizonier, aceasta i-a adus după doborârea regimului bolşevic, o scurtă perioadă de detenţie. Neputând în urma acestui cazier să fie acceptat în Franţa, aşa cum îşi dorise, s-a hotărât să meargă în Germania, unde nu s-a lovit de împotrivirea autorităţilor. În anul 1920 a plecat la Berlin ca trimis al unor ziare din Ungaria şi Transilvania şi şi-a reluat studiile în capitala germană, la Academia locală de arte frumoase din Charlottenburg. La Berlin a cunoscut înde-aproape artişti precum compatriotul Moholy Nagy, pictorii Kandinsky şi Kokoschka Începând din anul 1924 s-a stabilit definitiv în Franţa, în Oraşul Luminilor, pe care nu l-a părăsit vreme de şaizeci de ani. Şi-a perfecţionat franceza, citind opera lui Marcel Proust şi versurile lui Jacques Prévert. Acesta din urma, ca şi scriitorul american Henry Miller au devenit din cei mai apropiaţi prieteni ai săi . A frecventat împreună cu ei cluburile de noapte, cafenelele şi cabaretele din arondismentul 14 în cartierul Montparnasse. Activitatea artistică Admirator al creaţiilor fotografului Eugène Atget, sub impulsul activităţii de gazetar şi încurajat de prietenul său, fotograful, originar din Ungaria ,André Kertész, aproximativ din anul 1929 Gyula Halász a început a fotografia imagini fermecate ale Parisului nocturn, vilele şi parcurile, malurile Senei şi ulicioarele fără vârstă din cartierele antice, uneori în vreme de ploaie şi ceaţă. (remarcabilă a rămas, de pildă, imaginea „Statuii mareşalului Ney în ceaţă", 1931) Ca unul care s-a considerat toată viaţa „transilvănean", artistul a adoptat începând din anul 1931 numele de Brassaï, ceea ce în limba maghiară (Brassói sau Brassai) înseamnă "braşoveanul". În anul 1933 a apărut întâiul său album, „Parisul, noaptea", însoţit de un text de Paul Morand,şi care i-a adus un mare succes, mai ales în rândurile mediului artistic. O parte din fotografiile pe care le-a realizat le-a consacrat înaltei societăţi şi celebrităţilor epocii, ca de pildă intelectualilor faimoşi, sau stelelor teatrului şi operei. Printre altele , a creat portrete devenite clasice ale lui Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse şi Alberto Giacometti, ale lui Jean Genet,Henri Michaux, Jean Paul Sartre sau Simone de Beauvoir. sursa: wikipedia.org PERSOANĂ DE CONTACT Bálint Ferenc Tel. 0724795577 E-mail: Asociaţiei BRASSAÏ Braşov, str. Mureşenilor nr. 19 Redacţia televiziunii Brassaï, str. Mihai Sadoveanu nr. 3

Evenimente similare 1597

Publicitate

Urmează în Braşov 6382

Ce urmează Calendar

Această facilitate este accesibilă în fiecare pagină de tip eveniment, entitate sau comunicat, în zona informaţiilor rapide de sub titlul articolului.

Vezi mai multe